Portul Giurgiulești este un port fluvial dunăren din Republica Moldova, situat la câțiva kilometri de granițele cu România și Ucraina. A fost dezvoltat între 1999 și 2006 de compania olandeză Danube Logistics, în cadrul unei concesiuni acordate de statul moldovenesc, și a devenit singurul port al Republicii Moldova cu acces direct la navigația maritimă. În perioada 2025–2026, România (prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime Constanța” – CN APM) a finalizat achiziția ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești din Moldova, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Aceasta înseamnă că România controlează acum compania de exploatare a portului, în timp ce portul în sine rămâne sub jurisdicția Republicii Moldova ca teritoriu legal și zonă economică liberă. Acordul este în general încadrat ca o achiziție strategică de infrastructură, nu o schimbare teritorială sau de suveranitate. România a plătit aproximativ 62 de milioane USD, angajamente suplimentare de investiții fiind planificate pentru modernizare și extindere. Această mișcare a fost interpretată mai mult ca o extindere a influenței logistice românești în zona Dunării de Jos decât ca o privatizare clasică. După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, importanța portului Giurgiulești a crescut semnificativ. Blocada porturilor ucrainene de la Marea Neagră a transformat Giurgiuleștiul într-o rută alternativă pentru exportul de cereale, combustibil și mărfuri, integrată în așa-numitele „căi de solidaritate” ale Uniunii Europene. Acest lucru a dus la creșterea traficului și la o reconfigurare rapidă a rutelor logistice regionale, în care România, Moldova și Ucraina au devenit interdependente din punct de vedere infrastructural. Din punct de vedere economic, principalul efect a fost integrarea accelerată a Dunării de Jos într-un coridor logistic regional strategic, cu rolul tot mai mare al României ca hub portuar (Constanța–Dunărea–Moldova). În același timp, au apărut tensiuni în ceea ce privește capacitatea, infrastructura feroviară și costurile logistice, alături de noi oportunități de investiții în depozitare și transport multimodal.