Construite în secolul al XIX-lea, în timpul înființării moderne a orașului Medgidia (Mecidiye), băile făceau parte din infrastructura urbană și religioasă asociată cu așezarea regiunii de către populațiile musulmane care fugiseră din Crimeea. Un aspect important este că baia turcească este astăzi unul dintre puținele elemente supraviețuitoare ale fostului Seminar musulman de la Medgidia (Medresa), care, în perioada interbelică, a fost una dintre cele mai importante instituții de învățământ musulman din România. Majoritatea clădirilor seminarului au dispărut, dar baia a supraviețuit, deși în prezent se află într-o stare de neglijare și deteriorare. În ultimii ani s-au făcut propuneri de refacere a clădirii și reintegrare într-un circuit cultural dedicat moștenirii turcești și tătare a Dobrogei. Astăzi, băile turcești din Medgidia sunt semnificative în primul rând ca martor al istoriei otomane a orașului și al valurilor de migrație tătară și turcească care au modelat identitatea Dobrogei în secolul al XIX-lea. Ele reprezintă una dintre puținele urme materiale rămase ale unei lumi urbane musulmane care a jucat un rol major în formarea Medgidiei moderne.