Din cunoștințele noastre, nu există statistici disponibile public care să măsoare cu precizie fluxurile de marfă între Portul Constanța și București, care să indice exact ce procent este transportat pe calea ferată și ce procent pe drum. Astfel de date sunt fragmentate în diferiți operatori, terminale și categorii de marfă. Cu toate acestea, se poate face o estimare informată. Pentru traficul de containere, studiile de logistică efectuate de Portul Constanța au indicat că aproximativ 56% dintre containere părăsesc portul rutier, aproximativ 41% pe calea ferată, iar restul prin sistemul Dunăre/barje (canal). Pentru economia românească în ansamblu, transportul rutier domină clar: în 2023, aproximativ 241 de milioane de tone de marfă au fost transportate pe calea rutieră, față de aproximativ 37 de milioane de tone pe calea ferată. În cazul coridorului Constanța–București, în urma deschiderii Autostrăzii A2 București–Constanța și a extinderii rapide a logisticii rutiere în ultimele două decenii, majoritatea mărfurilor de mare valoare, sensibile la timp sau destinate orașului sunt transportate cu camionul. În schimb, cerealele, combustibilii, minereurile, încărcăturile pline de containere și alte mărfuri în vrac folosesc mult mai mult transportul feroviar. Din punct de vedere istoric, Portul Constanța a fost conceput ca un port puternic integrat cu rețeaua feroviară, iar în ultimii ani au fost lansate noi investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în special pentru a crește ponderea feroviară în transportul de mărfuri. În ceea ce privește circulația de mărfuri între zona Portului Constanța și regiunea București–Ilfov, o estimare realistă astăzi ar fi că transportul rutier reprezintă mai mult de 60–70% din volumul total, în timp ce transportul feroviar reprezintă probabil între 20–40%, cu variații substanțiale în funcție de tipul de marfă. Pentru traficul de containere, totuși, ponderea feroviară este semnificativ mai mare decât media națională și poate ajunge la aproximativ 40%. Din perspectivă istorică, este interesant că situația s-a inversat față de epoca lui Anghel Saligny. La sfârșitul secolului al XIX-lea și pe toată durata secolului al XX-lea, relația economică dintre Constanța și București a fost dominată de calea ferată. Astăzi, infrastructura dominantă este autostrada A2, iar camionul a devenit principalul vehicul de integrare economică între port și capitală. Feroviara rămâne esențială pentru mărfurile grele și tranzitul internațional, dar nu mai ocupă poziția hegemonică pe care o deținea cândva.