Inaugurat în primăvara anului 1988, Monumentul Tineretului a fost dedicat Uniunii Tineretului Comunist, care a finanțat 10 kilometri din lucrările la Canalul Dunăre – Marea Neagră din fonduri proprii. Câțiva ani mai târziu, autorul lucrării, artistul vizual Pavel Bucur, declara: „Este un înger alb, un înger al libertății, în sensul că atunci când îl vedem, trebuie să te simți legat de natură, de cer, să simți că zboară, pentru că toți ne dorim să ajungem în ceruri”. Proiectul inițial includea instalații sanitare, un generator de energie, balize de aviație pentru avioane și elicoptere, un loc de aterizare a elicopterelor, un sens giratoriu pentru convoaiele oficiale și un amfiteatru destinat spectacolelor în aer liber. În anii de după căderea regimului socialist, basoreliefurile din bronz de la baza monumentului — înfățișând cuplul Ceaușescu precum și scene muncitorești de la construcția Canalului — au fost furate. În prezent, monumentul este în curs de clasificare ca patrimoniu, proprietatea fiind disputată între Consiliul Județean, Administrația Canalelor Navigabile și moștenitorii artistului. Fostul prefect Claudiu Palaz propusese, în timpul mandatului său, relocarea monumentului de lângă Autostrada Soarelui (A2), inițiativă care ulterior a fost abandonată. Există și o replică în miniatură a monumentului aflată la Sala Radio din București. Pavel Bucur (1945–2016) este cel mai bine cunoscut pentru lucrările sale de amploare (1,20 m × 3,80 m), realizate din materiale precum lemn de brad, marmura de Rușchița și Carrara, piatră de Istria, calcar, oțel inoxidabil și aluminiu și instalate în spații publice din România, Italia, Germania, Polonia și nu numai.